STATUTUL DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR

Statutul deputaţilor este prevăzut în Constituţie, şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Legea nr. 96/2006. Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Deputaţii de bucură de imunitate şi de garantarea libertaţii de exprimare a opiniilor publice şi votului. Imunitatea parlamentară poate fi ridicată la cererea ministrului justiţiei, cu încuviinţarea Camerei, după ascultarea deputatului în cauză.

INCOMPATIBILITĂŢI

Potrivit articolului 71 din Constituţie, nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricarei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Constituţia prevede, totodată, că alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. Deputatul care se afla într-unul din cazurile de incompatibilitate va trebui să demisioneze din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de zece zile. Termenul de zece zile curge de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continuă să se afle într-unul din cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de deputat.

Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale, dacă până la validarea mandatului supleantului, partidul pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia.

Schimbările intervenite în activitatea deputatului, în timpul exercitării mandatului său, se aduc la cunostinţa Biroului permanent al Camerei în scris în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei acestora.

IMUNITATEA PARLAMENTARĂ

Deputaţii beneficiază de imunitate parlamentară, care are ca scop garantarea independenţei acestora împotriva urmărilor judiciare şi garantarea libertăţii de gândire şi acţiune ale acestora.

Deputaţii beneficiază de imunitate de la data validării mandatului. Imunitatea se păstreaza pe toată durata mandatului de parlamentar.

În temeiul imunităţii parlamentare, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea de reţinere, arestare sau percheziţie, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 3 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret. Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

Raportul comisiei împreună cu cererea ministrului justiţiei se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor. Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 5 zile de la depunerea raportului, cu votul secret al majorităţii membrilor.

LIPSA RĂSPUNDERII JURIDICE PENTRU OPINIILE POLITICE ŞI PENTRU VOTURILE EXPRIMATE (INDEPENDENŢA OPINIILOR)

Constituţia prevede, de asemenea, că deputaţii nu pot fi traşi la raspundere juridică pentru voturile sau pentru opinile politice exprimate în exercitarea mandatului încredinţat de alegători. Aceasta înseamnă ca deputaţii sunt liberi să-şi exercite votul în concordanţă cu propria lor conştiinţă şi că, de asemenea, sunt liberi să-şi exprime opiniile politice, în scris sau oral, în şedintele Camerelor sau în comisii, ori alt cadru oficial de exercitare a mandatului, cu privire la propuneri legislative sau proiecte de lege, proiecte de hotarâri, întrebări, interpălari, declaraţii etc.

Beneficiind de independenţa opiniilor, deputaţii sunt datori să circumscrie acest drept doar la actele şi faptele pe care le fac în exercitarea mandatului. Sunt exceptate de la regimul independenţei opiniilor orice alte discursuri publice, opinii exprimate în afara Parlamentului, cu titlu personal, şi orice alte comentarii care nu au legatura cu mandatul de deputat.

Legea ce reglementează acest statut.