Organizarea și funcționarea Senatului României

Preşedintele Senatului este ales prin vot secret (scrutin majoritar uninominal în două tururi), pe durata mandatului Senatului. Acesta este şi preşedintele Biroului permanent. Calitatea de preşedinte al Senatului încetează, înainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de senator, a demisiei din funcţie sau a revocării. Revocarea din funcţie poate avea loc în cel puţin una din următoarele împrejurări:

  • încalcă prevederile Constituţiei;
  • încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune.

Cele mai importante atribuţii ale Preşedintele Senatului sunt:

  • convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
  • conduce lucrările Senatului şi asigură respectarea programului orar şi a ordinii de zi;
  • acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, explică semnificaţia votului şi anunţă rezultatul votului;
  • convoacă şi conduce lucrările Biroului permanent;
  • reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii interne ori internaţionale;
  • asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform art. 98 din Constituţia României, republicată.

Biroul permanent se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent trebuie reflectă configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri. Printre atribuţiile Biroului permanent se numără:

  • pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului;
  • întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de activitate;
  • organizează relaţiile Senatului cu parlamentele altor state sau cu organizaţiile parlamentare internaţionale;
  • aprobă regulamentele comisiilor permanente;
  • propune Senatului numirea sau revocarea secretarului general şi a secretarului general adjunct;
  • adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru senatori şi aparatul tehnic.

Grupurile parlamentare sunt structuri interne ale Senatului. Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona numai dacă cuprinde cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe electorale. Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, unul sau doi vicelideri şi un secretar. Senatorii aparţinând partidelor sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.

Comisii senatoriale:

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului
Comisia economică, industrii şi servicii
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital
Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
Comisia pentru politică externă
Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială
Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
Comisia pentru sănătate publică
Comisia pentru cultură şi media
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse
Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii
Comisia pentru regulament
Comisia pentru afaceri europene
Comisia românilor de pretutindeni
Comisia pentru transporturi şi energie
Comisia pentru mediu
Comisia pentru dezvoltare şi strategie economică