Organizarea și funcționarea Camerei Deputaților

Camera Deputaţilor este organizată în conformitate cu propriul Regulament.

Biroul permanent este compus din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.

Printre atribuţiile Biroului permanent se numără:

  • solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
  • pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputaţilor;
  • întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;
  • conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor;
  • propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a secretarului general adjunct.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, este ales prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin 10 deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.

Legiferarea

Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei. Acestea se adoptă cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Proiectele de lege şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor sau Senatului, ca primă Cameră sesizată, în condiţiile prevăzute la art.75 din Constituţia României.

Camera Deputaţilor sau Senatul, ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.

Proiectele şi propunerile legislative se trimit spre dezbatere şi avizare, comisiilor permanente competente. După examinare, comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate. Raportul se transmite Biroului permanent. Proiectele de lege sau propunerile legislative avizate se supun dezbaterii şi votului plenului camerei.

După adoptarea ori respingerea de către primă Cameră sesizată a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit celeilalte camere, care va decide definitiv.

În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.